Silvana Neda / Festivalul Debutant Sfântu Gheorghe: „Nu știu unde mă voi afla peste 10 ani, dar cu siguranță știu că voi face ce îmi place – să creez indiferent de zona de lucru a artelor. Această pasiune pe care o port acestei lumi este platonică.”
octombrie 1, 2023
Ștefan Lupu / Coregraf / Membru în juriul Festivalului Debutant: ” Există multe tipuri de mișcare, mai mult de atât, există metode și tehnici de abordare a dansului contemporan.”
octombrie 1, 2023
Born on September 2nd 1985 in Sfântu Gheorghe, Andrea Gavriliu graduated in the acting department of the Theatre and Film Faculty of Cluj-Napoca in 2008. She worked as an actor in the "Youth Theatre" of Piatra Neamț until 2014.
In 2013 she received her master degree in choreography at “Ion Luca Caragiale” University of Theatre and Film of Bucharest by directing, choreographing and performing in “Zic Zac”, a dance theatre production which quickly became popular in Romania and abroad.
Currently, she is a choreographer at "Lucian Blaga” National Theatre in Cluj-Napoca, doctor in theatre and performing arts and teaches movement in the "Ion Luca Caragiale" National University of Theatre and Film of Bucharest.
Her activity includes various collaborations with theatre and opera directors as a choreographer and performer, but her main interest is creating physical theatre productions and popularising this genre in the Romanian cultural field and abroad.
Sunteți în juriul Festivalului Debutant. La ce veți fi atentă când selectați câștigătorul? Ce calități și defecte trebuie să însumeze “cel mai bun, cea mai bună”?
Voi fi atentă la spectacol, încercând să fiu, pur și simplu, un spectator. Desigur, asta este aproape imposibil pentru oamenii de teatru, dar mă voi strădui să apreciez ceea ce văd prin prisma dramaturgiei spectacolului. Dramaturgia se referă atât la sens, cât și la formă, mai ales când vorbim despre mișcare, ca unealtă principală de exprimare artistică. Așadar, voi urmări relevanța conceptului, ingeniozitatea materialului coregrafic, claritatea exprimării scenice, impactul pe care toate acestea le au asupra simțurilor noastre.
Există un stil de mișcare aparte, să-i spunem, general, coregrafie, care diferă în partea de Est a Europei față de Vest? Respectiv, cum e asimilat de publicul românesc teatrul-dans, mișcarea scenică fără vorbe?
Coregrafia înseamnă organizarea mișcării într-un anumit timp și într-un anumit spațiu, folosind o anumită cantitate de efort. O singură coregrafie poate să includă variate stiluri de mișcare.
Diferența dintre sfera dansului contemporan vest-european și cel est-european este profund influențată de istorie, educație, resurse financiare, tradiții etc. Mai pe scurt, publicul nostru nu este atât de familiarizat cu acest mod de exprimare artistică, comparativ cu cel din țările vestice. Dar, cu toate acestea, cu cât suntem mai mulți creatori de spectacole care utilizează un limbaj coregrafic – indiferent de titulatură (teatru-dans, teatru coregrafic, teatru fizic, spectacol de dans contemporan etc.) –, cu atât răspândim mai bine „virusul”.
Mișcarea scenică este prezentă în orice tip de spectacol. Vorbele pot fi prezente și în spectacole de dans.
Cum ați caracteriza cuvântul, DANS, COREGRAFIE - prin prisma experienței personale?
Dansul, pentru mine, reprezintă plăcerea pentru mișcare și, implicit, pentru efort. Mai înseamnă ascultarea instinctelor și exprimarea lor într-un mod abstract, jucăuș, ritmic.
Coregrafia, pentru mine, este o meserie. Este perspectiva rațională care ia acea plăcere pentru efort și o ordonează în timp (pe muzică, dacă e cazul) și în spațiu (fie el gol sau cu un decor).
Desigur, m-ar interesa să-mi răspundeți la întrebarea standard: Unde vă vedeți peste 10 ani, dar doresc să aflu: Unde vă vedeți azi? Și dacă sunteți bine?
Nu cred că reușesc „să mă văd” peste 10 ani și nici nu mă străduiesc. Pot, în schimb, să sper. Azi mă văd ceva mai bine, cred, decât speram acum 10 ani. Așadar, sunt bine.
