
Claudiu Groza, teatrolog – despre SHOWCASE DE ARTĂ TEATRALĂ LA TEATRUL DRAMATIC „I.D. SÎRBU” DIN PETROȘANI
decembrie 8, 2024
Cristian Sida – portret de artist
decembrie 10, 2024Expoziții & evenimente de artă, acum și în perspectivă
Claudiu Ilaș
STUDII
- 2004 – 2005
Masterat: Managementul Relațiilor Internaționale și Afacerilor Comunitare
Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie
- 2001 – 2006
Diplomă de licență: Istorie – Relații Internaționale și Studii Europene
Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie
- 2000 – 2004
Diplomă de licență: Științe Politice
Universitatea Babeș – Bolyai, Cluj-Napoca, Facultatea de Istorie și Filosofie
EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ
- 2014 – prezent
Muzeul Național al Banatului: manager
- Membru în Consiliul Științific al Muzeului Orașului Oradea
- Membru în boardul Asociației Timișoara 2023 – Capitală culturală europeană
- 2011 – 2014
Muzeul Satului Bănățean Timișoara: manager
- 2010 – 2011
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Deșeuri Timiș (ADID): director executiv
- 2006 – 2010
Primăria orașului Buziaș: referent specialitate III
ACTIVITĂȚI PROFESIONALE
În perioada mandatului de manager (2014 – prezent) al Muzeului Național al Banatului:
- Muzeul Banatului Timișoara devine Muzeul Național al Banatului, prin acordarea titulaturii de muzeu de importanță națională conform Hotărârii de Guvern nr. 331/19 mai 2016.
- S-a deschis „Muzeul Popa’s” în cadrul Muzeului Național al Banatului.
- S-a deschis Punctul Muzeal de la Parța (jud. Timiș)
- S-a realizat proiectul și au fost demarate procedurile de constituire a Punctului Muzeal de la Cornești – Iarcuri, datorită importanței fortificației de Epoca Bronzului de la Cornești, cea mai mare din Europa.
- Muzeul Banatului/ Muzeul Național al Banatului a adus la Timișoara în calitate de organizator / coorganizator / gazdă expoziții de mare anvergură națională și internațională precum:
- Our Body: Universul Interior”;
- „Silviu Orăvitzan – Lumină în lumină”;
- „Heinrich Schliemann – Descoperitorul Troiei”;
- „Hartă și teritoriu. România în cartografia europeană. Sec. XV – XIX”;
- „Corneliu Baba – Expoziție de grafică și pictură”;
- „Bienala Art Encounters”.
- „Spotlight Heritage Timișoara – Patrimoniul sub Reflectoare Timișoara”
- „Prinț și Sultan – Decenii de război și fronturi fluctuante la hotarele Sublimei Porți (1683-1716)”
- „Arta și arhetipurile epocii de gheață”
- A participat în calitate de partener al Muzeului Național de Istorie a României în cadrul Festivalului Europalia la expoziția „Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos” deschisă la Muzeul LeGrand Curtius din Liege (Belgia).
- A participat în calitate de partener al Muzeului Național de Istorie a României în cadrul
impresionantei expoziții „Dacia. L’ultima frontiera della romanità”, deschisă la Terme di Diocleziano, Roma (Italia).
- Au fost lansate proiecte culturale precum „Banatul – Istorie Vie”, „Schimbul de Gardă”.
- Muzeul Național al Banatului a organizat și două festivaluri de reconstituire istorică, unul devenind deja tradiție, aflându-se la a 6-a ediție, respectiv Festivalul Medieval al Castelului Huniade și a inițiat primul festival cu tematică preistorică – PreHistoria.
- Muzeul Național al Banatului a organizat în colaborare cu alte instituții importante de cultură din Europa simpozioane internaționale de specialitate:
- „Fortifications: Rise and Fall of Defended Sites in the Late Bronze and Early Iron Age of South – East Europe”;
- „Local Traditions, Culture, Contact or Migration? The Pottery of Cruceni – Belegis – Gava type as a Chronological and Cultural Marker in Southeast Europe during the Late Bronze Age”;
- „Central and South – East Europe. Life under the shadow of the Ottoman Empire’s Expansion (15th-16th centuries);
- „Colocviul LIMES Forum VIII”.
- Au fost reînnoite sau realizate protocoale noi de colaborare cu instituții de cultură: Muzeul Războiului pentru Pace „Diego de Henriquez”, Trieste, Italia; Universalmuseum Joanneum din Graz, Austria; Fundația Art Encounters; Muzeul de Pre- și Protoistorie din Berlin, Universitatea Manas din Bishkek, Kârgâzstan; Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”; Muzeul Național din Kikinda, Serbia, Forumul German din Timișoara; Museum of Art and Archaeology, University of Missouri – Columbia USA.
- A fost demarat proiectul de cercetare „Kârgăsztan – Drumul mătăsii”, o premieră națională.
- Muzeul Național al Banatului a primit - din partea Președintelui României - Medalia Aniversară „Centenarul Marii Uniri” în „semn de apreciere pentru efortul depus în vederea păstrării și promovării memoriei evenimentelor și participanților la înfăptuirea unității naționale și a statului român modern, contribuind la apărarea și perpetuarea valorilor în numele cărora s-a înfăptuit Marea Unire”.
- Muzeul Național al Banatului a primit alături de Universitatea Politehnica Timișoara
pentru proiectul „Spotlight Heritage Timișoara – Patrimoniul sub Reflectoare” premiul de excelență în comunicare, în sectorul public din România în cadrul celei de-a XX-a ediție a Galei „Romanian PR Award”.
- Au fost accesate fonduri pentru îmbunătățirea dotărilor logistice ale instituției (aparatură de cercetare și restaurare, mobilier de expoziție).
- A crescut numărul angajaților instituției de la 64 la 75.
Publicații ale Muzeului Național al Banatului (2014 – prezent)
- Analele Banatului, vol. XXX, 2022
- Analele Banatului, vol. XXIX, 2021
- Analele Banatului, vol. XXVIII, 2020
- Analele Banatului, vol. XXVII, 2019
- Analele Banatului, vol. XXVI, 2018
- Analele Banatului, vol. XXV, 2017
- Analele Banatului, vol. XXIV, 2016
- Analele Banatului, vol. XXIII, 2015
- Ioan Piso, Adrian Ardeț, Călin Timoc, Inscriptiones Daciae Romanae. Appendix III. Inscriptiones laterum museorum Banatus Temesiensis, Cluj-Napoca, 2019
- ed. Iusztin Zoltan, Politics and Society in the Central and South-Eastern Europe (13th-16th Centuries), Cluj Napoca, 2019
- Rodica Vârtaciu Medeleț, Timișoara în stampe secolele XVI – XVIII, Timișoara, 2018
- Rodica Vârtaciu Medeleț, Timișoara in stamps: 16th–18th Centuries, Timișoara, 2018
- Rodica Vârtaciu Medeleț, Temeswar in alten Stichen: 16.-18. Jahrh., Timișoara, 2018
- Iusztin Zoltan, Politică și administrație în Banatul medieval secolele XIV – XV, Cluj-Napoca, 2018
- ed. Elena-Marilena Porumb, Iusztin Zoltan, Transylvanian Review. Same Space. Different Sories: Vol. XXVI, Supplement no.1, 2017
- ed. Alexandru Flutur, Daniela Tănase, Ana Cristina Hamat, Cercetări arheologice în centrul istoric al Timișoarei – strada L. Blaga. Campania 2014, Cluj-Napoca, 2018
- Ed. Daniela Tănase, Kislegi Nagy Gyula. Jurnal arheologic, Timișoara, 2016
- Branislav Andelkovic, Nicoleta Demian, Colecția de antichități egiptene a Muzeului Banatului din Timișoara. The Collection of Egyptian Antiquities in the Museum of Banat in Timişoara, Timişoara, 2016
Istoric MNaB
1872 — La iniţiativa marelui om de cultură Ormós Zsigmond, prefectul comitatului Timiş şi a unui grup de intelectuali, în 25 iulie 1872 s-a înfiinţat prima societate ştiinţifică din Banat, cu denumirea Societatea de Istorie şi Arheologie, care a avut ca scop constituirea unui muzeu istorico-arheologic în Timişoara. Primele obiecte de patrimoniu înregistrate în inventarul său au fost depozitate iniţial într-o încăpere din Palatul Episcopiei de Cenad, acestea provenind din donaţii, descoperiri arheologice întâmplătoare şi achiziţii.
1876 — Cu sprijinul prefectului comitatului Timiş, Societatea de Istorie şi Arheologie din Banat a primit două încăperi în Casa Wellauer, pe strada Lonovics (actuala Augustin Pacha), sediu al muzeului până în perioada interbelică.
1877 — A avut loc deschiderea oficială a Muzeului Banatului pentru public.
1879 — S-a înfiinţat o societate muzeală distinctă, care urma să se ocupe în exclusivitate de activitatea Muzeului Banatului. Aceasta s-a unificat în anul 1884 cu Societatea de Istorie şi Arhelogie, luând astfel fiinţă Societatea Muzeală de Istorie şi Arheologie.
1887 — Casa Wellauer a intrat în reparaţii generale, care au durat mai mulţi ani, patrimoniul Muzeului Banatului fiind adăpostit în tot acest timp în clădirea vechii prefecturi. În anul 1888 a fost terminată construcţia Palatului muzeal (azi Biblioteca Academiei Române, filiala Timişoara), clădire care s-a dovedit de la început prea mică pentru a adăposti colecţiile Muzeului Banatului.
1889 — Muzeul Banatului a fost redeschis pentru public. La începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, muzeul avea urmatoarele colecţii: de arheologie şi istorie veche, pinacotecă, ştiinţele naturii, bibliotecă si arhivă.
1892 — S-a decis constituirea unei secţii de artă decorativă. Anul 1893 a însemnat pentru Secţia de Istorie momentul iniţierii unor săpături arheologice de specialitate, ce au continuat de-a lungul deceniilor următoare. În anul 1896 Muzeul Banatului a participat la Expoziţia Universală de la Budapesta cu mai multe obiecte, câştigând o medalie de bronz şi o diplomă de mulţumire.
1919 — Odată cu integrarea Banatului în cadrul statului naţional unitar român, Muzeul Banatului a intrat într-o nouă perioadă. O activitate importantă în vederea reorganizării muzeului a avut-o Emanuil Ungureanu, care a deţinut în anii interbelici funcţia de inspector cultural al oraşului Timişoara. Muzeul s-a confruntat în întreaga perioadă interbelică cu lipsa spaţiului, în anul 1937 atribuindu-i-se o parte din Palatului Cultural al oraşului. Cu toate aceste greutăţi, colecţiile sale au sporit, un rol important în propăşirea instituţiei avându-l Ioachim Miloia, Dionisie Linţia, Aurel Ciupe, Marius Moga. Au fost cercetate bisericile de lemn din Banat, au avut loc săpături arheologice organizate ştiinţific (coordonate de către reputatul istoric Constantin Daicoviciu), s-au îmbogăţit colecţiile de ştiinţe naturale şi de artă prin intrarea în patrimoniul lor a unor piese foarte rare. Cel de-al doilea război mondial a îngreunat bunul mers al Muzeului Banatului. Evacuate din cauza bombardamentelor, multe dintre piesele instituţiei au fost jefuite de trupele sovietice aflate în Timişoara (după ce în primul război mondial patrimoniul muzeal a avut de suferit de pe urma ocupaţiei militare sârbe şi a autorităţilor maghiare).
1948 — Muzeul Banatului a fost transferat într-o clădire adecvată menirii sale, Castelul Huniade. După anul 1950, colecţiile Muzeului Banatului s-au îmbogăţit cu piese muzeale valoroase. Până în anul 2000, cuprindea următoarele secţii: Istorie, Sţiintele Naturii, Artă, Etnografie, Muzeul Satului Bănăţean, Laboratorul zonal de restaurare, constituind o instituţie culturală de referinţă a Banatului.
2000 — În 1 ianuarie Muzeul Satului Bănăţean s-a transformat în instituţie muzeală cu statut propriu, în iulie 2006 fiindu-i integrată şi Secţia de Etnografie a Muzeului Banatului.
2006 — Secţia de Artă a Muzeului Banatului a devenit instituţie de sine stătătoare cu denumirea Muzeul de Artă Timişoara. Este şi anul în care Castelul Huniade a intrat în reparaţii capitale, lucrări care continuă şi azi, din martie 2011 expoziţiile organizându-se în Bastionul Maria Theresia.
2016 – Primește titulatura de muzeu de importanță națională și devine Muzeul Național al Banatului.
În prezent secțiile instituției sunt compuse din: Secția Arheologie, Secția Istorie, Compartimentul de Arte Vizuale, Compartimentul Științele Naturii, Laboratorul Zonal de Restaurare.